Sf. Cuvioasă Paraschiva de la Iaşi (14 octombrie)

Această floare aleasă a Bisericii este cunoscută mai cu seamă în Bisericile Ortodoxe Greacă, Română, Bulgară, Rusă şi Sârbă. În chip cu totul deosebit a devenit vestită şi sărbătorită în Moldova, unde de peste 350 de ani sălăşluiesc preacinstitele ei moaşte, izvor neîmpuţinat de întrarmare duhovnicească şi de tămăduire. Vasul cel de lut, în care a vegheat duhul ei, învrednicit de Atotştiutorul cu darul neputrezirii, a fost adăpostit şi cinstit, rând pe rând, de drepmăritorii creştini din Tracia, Bulgaria, Serbia, Constantinopol şi din Ţările Româneşti.

Potrivit cazaniei pentru ziua de 14 octombrie, din Cartea românească de învăţătură la duminecele de preste an şi la praznice împărăteşti şi la svinţi mari, care a fost cel dintâi cuvânt de învăţătură tipărit despre viaţa Cuvioasei Paraschiva, „această sfântă şi preacuvioasă fecioară Paraschiva era de moşie din Epivat, născută din părinţi credincioşi şi creştini buni”. Ea s-a născut în prima jumătate a sec al XI-lea. Sfânta avea şi un frate, pe care părinţii l-au trimis la carte. El însă s-a călugărit, luând numele de Eftimie, iar după un oarecare timp a fost ales episcop la Madita.

La vârsta de zece ani, fiind fecioara într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic „Cine va vrea să vină după mine, să se lepede de sine şi să ia crucea sa şi aşa să vină după Mine” (Marcu 8, 34). Acest cuvânt a pătruns-o până în adâncul inimii, drept pentru care, ieşind din biserică, a împărţit săracilor hainele şi podoabele sale. Deşi era mustrată mereu de părinţi, ea de multe ori da săracilor hainele sale şi nu lua în seamă mustrarea făcută de aceştia. Aprinsă de dragostea Mirelui Ceresc, ea părăsi casa părintească şi se duse în pustie, unde se dărui postului, privegherii şi rugăciunii. Acolo „pururi suspina şi nepărăsit tânjea cumu-şi va înfrumuseţa sufletul, cum se va logodi pe sine Mirelui Ceresc…De aceasta…ochii de lacrimi îi erau întunecaţi pururi”. Astfel, înfruntând bărbăteşte vicleşugurile şi meşteşugirile diavoleşti, s-a nevoit asupra firii sale, înfrumuseţându-şi sufletul cu dumnezeieştile învăţături ale Mântuitorului.


Înflăcăraţi de puterea credinţei în Atotţiitorul şi de vrednicia pilduitoare a Cuvioasei Paraschiva, compunătorul Acatistului Sfintei, ca şi aceia care au zugrăvit în tropare şi stihiri., smerenia şi frumuseţea ei feciorelnică, au privit-o ca pe un „dar al lui Dumnezeu ce s-a trimis pământului acesta”, ca pe „a Moldovei luminătoare” ”a Moldovei laudă preacinstită” ”A Moldovei casnică luminătoare”. Mai mult decât atât, ea este ”hrană duhovnicească” ”mijlocitoarea tuturor” la părintele luminilor, „floare neveştejită” a întregii Ortodoxii, iar în preajma raclei în care s-a păstrat nestricat cortul Sfintei , cei copleşiţi de necazuri găsesc mângâiere, cei învăluiţi de suferinţă, alinare, cei zăbavnici în săvârşirea lucrului celui bun, hotărâre şi tărie.

Oraşul Iaşi îşi aşteaptă oaspeţii în toate zilele anului, dar, doar în perioada Sărbătorilor Iaşului, pelerinii veniţi să se închine la moaştele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Iaşului şi a întregii Moldove, au parte de o contopire a bucuriei, a credinţei şi a speranţei într-un moment magic în care prezentul se îmbină cu speranţa viitorului.
Pentru a-şi cinsti cum se cuvine musafirii veniţi din toate zonele ţării şi din străinătate, Primăria Municipiului Iaşi organizează an de an o suită de peste 100 de manifestări culturale, umanitare, comerciale, sportive şi de divertisment care vin să completeze amplul program religios pregătit de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Astfel, dintre acţiunile de mare anvergură ce se desfăşoară cu ocazia Sărbătorilor Iaşului amintim Masa şi Ceaiul Pelerinilor, Promenada Costumelor de Epocă, decernarea Premiilor „Pogor”, Festivalul folcloric „Trandafir de la Moldova”, spectacole şi concerte în aer liber, Târgul de Toamnă şi Sărbătoarea Vinului, cupe şi competiţii sportive etc.
În fiecare an, ziua de 14 octombrie, Hramul Sfintei Parascheva, se deschide cu Sfânta Liturghie oficiată de un înalt sobor de preoţi în Catedrala mitropolitană din Iasi şi se încheie cu un splendid joc de artificii oferit tuturor participanţilor la Sărbătorile Iaşului de către Primăria Municipiului Iaşi.

Orasul Iasi

Judetul Iasi cu patrimoniul sau care consta in 526 de locuri arheologice, 20 de case memoriale din care 10 sunt muzee cat si 580 monumente istorice si arhitecturale este numit si Judetul-Muzeu al Romaniei.
Situat in partea nord-estica a Romaniei, respectiv in zona centrala Moldovei, Judetul Iasi are o populatie de 811.342 locuitori. Relieful este deluros. In partea centrala si nord-estica pe aproape jumatate din suprafata judetului, se gasesc dealuri si platouri joase, strabatute de raurile Jijia si Bahlui.
Impresionantul patrimoniu cultural si artistic, tezaurul sau folcloric si etnografic, rezervatiile si izvoarele de la Repedea, Valea Lunga, izvoarele de apa minerala de la Nicolina, Strunga, faimoasele podgorii de la Cotnari, cat si nodul rutier si feroviar de aici au dus la dezvoltarea unui turism eficient.
Cladirile impozante din Iasi plaseaza orasul pe locul doi in Romania ca oras cultural: Biserica "Trei lerarhi" unde se gasesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir si Alexandru loan Cuza, Teatrul National, Biblioteca Foundation, Universitatea. Palatul de Cultura este reperul Iasului, si clopotele din Turnul Central canta la fiecare ora Hora Unirii. Biserica domneasca Sf. Nicolae a fost construita de Stefan cel Mare in 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Voda pana la Alexandru Ioan Cuza au fost incoronati. Catedrala Mitropolita a fost construita intre 1833-1839 de catre Mitropolitul Veniamin Costachi. In 1880 lucrarile de restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orascu si pictorul Gh. Tatarescu. Atat afara si cat si inauntru se gasesc elemente neoclasice si baroce.
Din 1888 aici se gasesc relicvele Sf. Cuvioasa Paraschiva, patroana religioasa a Moldovei.
In gradina Copou se gaseste cel mai vechi monument din Romania: Monumentul Legilor Constitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei construit de Gh. Asachi. In centul parcului Copou, langa Teiul lui Eminescu, se gaseste bustul lui Eminescu cat si bustul vechiului sau prieten Ion Creanga ridicat in 1932. Mai tarziu a fost ridicata Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor sai.
Se gasesc deasemenea alte monumente importante in acest judet: Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa; Casa Memoriala si Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mircesti; stigiile arheologice ale civilizatiei neolitice "Cucuteni" din ileniile IV-III i. Hr.; ruinele Curtii Princiare si Cetatiile Dacice din Cotnari.
La Iasi a fost fondat primul Teatru National in limba romana. Se afla de asemenea Orchestra Filarmonica si Teatru de copii "Luceafarul". Judetul Iasi are 12 hoteluri cu 1,656 locuri, sase hanuri si moteluri cu 263 de locuri, 15 campinguri, sase case de odihna si sapte tabere scolare.